Mulţi sunt cei care susţin că stresul este boala secolului XXI. Ritmul de viaţă agitat, grijile zilnice, conflictele sau nesiguranţa sunt doar câteva dintre cauzele apariţiei stresului. Stresul este un răspuns al organismului la diferiţi stimuli fizici, psihici sau emoţionali de o anumită intensitate şi care persistă un anumit interval de timp. Stresul, care la bază este o componentă firească a sistemului de apărare a organismului, dacă persistă o perioadă îndelungată sau dacă intensitatea acestuia este foarte mare, poate duce la apariţia unor efecte nedorite. O încercare de a descrie toate formele de stres la care este supus omul modern ar fi inutilă deoarece acestea sunt atât de numeroase încât ar fi aproape imposibil să fie atinse toate. Iar stresul, după cum deja se ştie, este un factor declanşator pentru multe probleme de sănătate, unele părţi ale corpului fiind mai vulnerabile la acest stimul negativ.
Stresul nu este o invenţie a vremurilor noastre. Omul primitiv, ameninţat de fenomenele naturii, de animale sălbatice şi neputinţă, l-a simţit poate mai intens decât îl simțim noi astăzi, dar acesta nu era conştient de ceea ce i se întâmplă. Simptomele caracteristice stresului includ manifestări mentale, sociale şi fizice. Aceastea induc extenuare, pierdere/creştere a apetitului, dureri de cap, plâns, insomnie sau somnolenţă. Evadarea prin intermediul alcoolului sau a drogurilor sunt adesea indicii ale prezenţei stresului. La fel, sentimente de alarmare, frustrare sau apatie pot însoţi stresul.
În societatea actuală oamenii sunt supuşi unei solicitări emoţionale şi mentale intense, petrecând ore întregi în faţă computerului, accesând informaţii actualizate din multe domenii; aceştia trebuie să se adapteze situaţiilor ivite, să facă faţă provocărilor şi să soluţioneze probleme, finalizând lucrări complexe în intervale relativ scurte de timp. Starea de epuizare şi grijile contribuie ulterior la un somn redus şi neodihnitor, organismul în ansamblul sau fiind afectat. O memorie sănătoasă depinde de un organism sănătos; îngrijindu-ne sănătatea în general, contribuim şi la păstrarea memoriei pe termen lung. Expunerea la stres pe perioade lungi, de peste 3-6 ani, afectează pe termen lung memoria, dar şi celelalte capacităţi cognitive. Dacă uiţi numele unei persoane pe care tocmai ai cunoscut-o sau îţi rătăceşti unele obiecte importante prin casă, nu ai de ce să-ţi faci griji. Aceste pierderi minore de memorie încep chiar din adolescenţă şi progresează odată cu înaintarea în vârstă. Problemele de memorie pot fi considerate un simptom atunci când sunt asociate şi altor dificultăţi în viaţă de zi cu zi, cum ar fi dificultăţile de orientare în locuri familiare sau schimbările bruşte ale stării psihice. Oboseala mentală cauzează diminuarea puterii de concentrare, de memorare, conduce la raţionamente greşite şi omisiuni dar şi la un autocontrol deficitar.
În această situaţie exerciţiile fizice şi mersul pe jos contribuie la o bună oxigenare a creierului, iar o alimentaţie corectă compusă din fructe, legume şi peşte are un efect benefic asupra memoriei. Astfel se recomandă consumul de spanac, banane, mere, cereale, morcovi şi verdeţuri, deoarece conţin vitaminele şi mineralele necesare unei funcţionari normale a creierului. De asemenea, plantele contribuie la susţinerea organismului şi implicit la întărirea memoriei, un remediu ayurvedic în acest sens fiind Withania somnifera (Ashwagandha, Ginseng indian cum mai este cunoscută). Aceasta are proprietăţi tonice, revitalizante, are efecte adaptogene remarcabile, antioxidante, ce contribuie la reducerea proceselor de îmbătrânire şi a efectelor stresului, conferind claritate mentală, o stare de încredere şi optimism.
Pentru performanţe intelectuale şi un tonus de invidiat specialiştii STAR INTERNAȚIONAL MED au creat remediile ayurvedice, ASHWAGANDHA RASAYAN TAB și MEMO ON, marca Ayurmed.