Gastrita

Manifestări, prevenție și tratament

Gastrita

Evaluează acest articol

Alimentele pe care le consumăm sunt vitale; ele conţin elementele nutritive esenţiale: glucide, lipide, proteine, apă, vitamine şi săruri minerale. Toate substanţele prezente în alimente sunt utilizate de organism, care extrage din ele moleculele asimilabile; rolul sistemului digestiv constă în transformarea alimentelor până la stadiul de monozaharide, acizi graşi şi aminoacizi, pentru a putea fi asimilate.
Dar ce se întâmplă când durerile şi arsurile nu te lasă să te bucuri de alimentele preferate? Este important să identificăm şi să înţelegem simptomele, pentru a diferenţia afecţiuni precum gastrita de alte boli ce afectează tractul abdominal superior (boli ale vezicii biliare sau ale pancreasului).

Ce este gastrita și simptomele acesteia

Gastrita este o afecţiune a mucoasei stomacului, caracterizată de inflamaţia acesteia şi de apariţia unor leziuni care, odată cu trecerea timpului, se pot vindeca prin cicatrizare, sau dimpotrivă, se pot agrava şi duce la alte complicaţii precum hemoragia şi perforaţia. Gastrita apare datorită unei secreţii gastrice crescute (inflamaţia stomacului), asociată cu iritarea mucoasei gastrice prin alimente inadecvate sau medicamente. Organismul uman are tendinţa naturală, sezonieră, de creştere a acidităţii gastrice, primăvara şi toamna.
Adesea gastrita nu prezintă simptome. Alteori se manifestă printr-o senzaţie de arsură în partea superioară a abdomenului, numită pirozis sau prin greaţă, vărsături şi durere în capul pieptului. Durerile sunt accentuate de mesele copioase sau de alimente excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substanţele grase sau acre, mâncărurile grele, prăjelile.

De ce apare gastrita?

gastritaCauzele care precipită, într-o mare măsură, instalarea gastritei sunt greşelile alimentare cantitative şi/sau calitative (mese neregulate, excese alimentare, alimente reci sau iritante, abuzul de grăsimi prăjite, afumături, dulciuri concentrate). De asemenea, o contribuţie însemnată o au infecţiile respiratorii trenante, refluxul bilio-pancreatic în stomac, suferinţele hepatobiliare cronice, pancreatitele cronice, insuficienţă renală, poliartrită reumatoidă. Pe lângă acestea stresul şi tensiunea psihică, infecţia cu Helicobacter pylori, consumul de alcool, folosirea unor medicamente facilitează dezvoltarea gastritei. Netratată la timp, gastrita evoluează spre ulcer, care apare atunci când se formează o leziune, o eroziune în peretele stomacului, datorată sucurilor gastrice foarte acide. Din punct de vedere al evoluţiei, gastritele pot fi acute şi cronice. Apariţia gastritei acute semnifică de obicei existenţa unui dezechilibru între mijloacele de protecţie şi factorii agresivi dar şi imposibilitatea sistemelor locale de a menţine integritatea mucoasei gastrice.

Gastritele cronice sunt inflamaţii ale stomacului cu evoluţie de lungă durată, caracterizate prin extinderea procesului inflamator în suprafaţă şi profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofică) sau a unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrică). Gastrita cronică este legată cel mai adesea de infecţia cronică cu Helicobacter pylori. Această bacterie gram negativă are o capacitate uimitoare de a infecta şi coloniza stomacul. Ea poate să supravieţuiască în mediul extrem de acid din stomac, unde pH-ul poate atinge şi valoarea 1, şi populează mucoasa gastrică o perioadă impresionantă de timp. Infecţia poate fi contactată încă din copilărie.

Prevenție și tratament

Aşa cum se ştie, este mai uşor să previi decât să tratezi. Regimul alimentar trebuie să fie variat şi compus din alimente bine tolerate. Se vor limita/elimina din alimentaţie alimentele iritante pentru stomac precum sosuri, conserve, condimente, rântaşuri, dulciurile concentrate. Dintre alimentele permise amintim: laptele, carnea de vită şi pasăre fiartă, grăsimile vegetale, untul proaspăt, oul fiert, supa de legume. Alte alimente permise sunt: făinoasele albe bine preparate termic, peştele alb, brânza dulce de vaci, urda şi caşul nesărat, dovlecei, cartofi, morcovi, mazăre, toate fructele cu excepţia citricelor, ulei, ceai, suc de fructe dulci, frişcă, compotul, budincile din făinoase şi dulciurile pe bază de brânză de vaci. Zahărul se va consuma cu moderaţie. Servirea meselor se va face fracţionat, la ore regulate, urmate de repaus şi, eventual, comprese calde pe regiunea gastrică.

Tratamentul cauzelor bolii constă în primul rând în îndepărtarea factorilor care determină iritarea sau ulcerarea mucoasei gastrice. Vor fi eliminate alimentele sau lichidele prea reci sau prea fierbinţi, condimentele, medicamentele. Nu trebuie uitată nici eliminarea focarelor de infecţie dentară, amigdaliene, a sinusurilor. Ca tratament igienico-dietetic se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor de somn şi veghe, evitarea eforturilor fizice şi psihice. Odihna activă, dar şi un psihic echilibrat au un rol important atât pentru menţinerea apetitului, cât şi pentru grăbirea procesului de vindecare a gastritei.

Plantele medicinale sunt de un real ajutor în gastrită, având efect calmant, cicatrizant şi de refacere a finelor straturi de protecţie de pe pereţii stomacului. Suplimentul alimentar ayurvedic GASCURE tablete, marca Ayurmed stimulează secreţiile gastrice şi hepatobiliare, elimină neplăcerile cauzate de excesele alimentare, înlătură greaţa, contribuind astfel la buna desfăşurare a digestiei şi absorbţiei intestinale. Protejează mucoasa gastrică, reglează tranzitul intestinal, este adjuvant în tratamentul candidozei bucale şi antioxidant. Poate fi administrat atât adulţilor, cât şi copiilor peste 5 ani.
Crizele de hiperaciditate gastrică, manifestate prin senzaţii de arsură la nivelul stomacului, regurgitaţii acide pe esofag şi digestie ineficientă pot fi combătute uşor cu ajutorul suplimentului alimentar GASCURE sirop, marca Ayurmed. Acesta acţionează cu blândeţe asupra glandelor gastrice, protejează mucoasa gastrică acţionând ca un balsam asupra leziunilor gastrice existente, opreşte extinderea acestora şi ajută la refacerea epiteliului gastric şi intestinal afectat. În acelaşi timp, reglează secreţia gastrică şi hepatobiliară şi are un efect normalizator asupra digestiei.